Montag, 26. September 2011

Gotan Project

...si gol in cap. Daca as avea boxe le-as da la maxim, de mult n-am mai avut asa o perioada de "passage à vide", cum zice frantzuzul. Sunt asa de obosita ca n-am chef nici de cusut, nici de citit, nici de dormit. Ok, si mi-am scrantit un desht la picior, deci is un fel de Dr. House in devenire, pentru ca in tara asta nu se practica nici control nici radiografie, ci se informeaza empatic pacientul sa stea cu susnumitul desht in sus si in gheatza, da' asta in timpul lui liber, ca asta nu e situatie de scutire medicala.

So, virtual energy bars careva?

Sonntag, 18. September 2011

Donnerstag, 18. August 2011

Rochitza care se invarte

Toata copilaria mi-au placut fustele closh si am fost super frustrata ca am avut doar una pentru ca trebuie muuuult material (pana si aia nu is sigura ca era un clos adevarat). Si cum sunt in perioada cand regresez....iata:

Aus Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Si se invarte.... periculos de tare :)

Aus Sewing April 5/11/11 9:14 PM



Data viitoare o sa ii pun un fermoar in talie, sa fie mai...fitted (?), dar altmiteri, I am kinda happy :)

Mittwoch, 20. Juli 2011

Dienstag, 19. Juli 2011

Despre corsete

- Ca sa ii fac in ciuda Pisicii Cenusii, care se plangea in privat cum ca vrea sa citeasca despre ce mai fac eu si nu despre croitorie :P. -

Dupa cum stiti, mai in primavara mi-am incercat mana la corsete/bustiere cum vreti sa le ziceti.

Ei bine, intre timp m-am gandit ca e mai simplu sa fac un corset scurt, ca sunt mai putine curbe de dibuit pentru cineva care are rabdarea unui gandac (chiar, gandacii au rabdare??). Asa ca mi-am desenat (din nou) un tipar, dupa instructiunile de aici (Cathrin, if you get a link back - I love your work and THANK YOU!), am pus dubluri, am taiat, am cusut de m-am rupt si iesit aceasta monstruoshenie:
Aus Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Faza nasoala la corsete e ca nu-ti dai seama daca se potrivesc sau nu decat la sfarsitul sfarsitului, adica dupa ce ai cusut 6X2X3 tivuri (intre piese, trei randuri de material) + 12X2 canale pentru ....oare cum s-or fi chemand in romaneste "bones" + 2 metri de paspoal + ai batut 24 de capse (si moaaama, e o intreaga aventura cu respectivele capse, mai ales cand locuiesti in Elvetia unde e greu cu ciocanitu' dupa ora 10 seara). Si da, dupa toata aventura asta, descoperi ca ai putea sa cari prune in san, pentru ca, dupa mintea ta cea inteligenta, ai lasat o rezerva in partea de sus a bustului, nu care cumva sa iti comprimi cutia toracica si sa te sufoci. Si deci in spate arata la fel de jalnic:

Aus Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Si cum politica firmei e ca "AW nu descoase" si cu atat mai putin "scoate AW capse cu patentul" (nici nu stiu daca se poate), mi s-a parut mult mai simplu sa redesenez tiparul si sa mai fac unul. And this one baby, l-am masurat de i-au sarit capacele.

Aus Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Poza nu ii face dreptate, pentru ca am avut un fall-out cu B. dupa pozele de la primul (probabil sindromul femeii "incorsetate" care simte nevoia sa fie cumva in control si il zadarashte pe pozar) si am ajuns sa ma fotografiez singura, cu aparatul pe un maldar de carti pe post de tripod.

Post-Londra

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Mai stiti povestea cu Londra? Ei bine, ca un oagar ce sunt, nu mi-am planificat cum trebuie viata privata in functie de aia profesionala, asa ca m-am dus duminica acasa, unde am ajuns la 8 seara, ca sa plec a doua zi dimineata la ora 4 spre Kaunas in Lituania (via Varsovia/Vilnius, cand as fi putut sa iau un zbor direct de pe Gatwick pana in Kaunas).
















Oh well, sa trecem peste cele doua milioane de neuroni care au murit instant de lipsa de somn, am ajuns la Vilnius pe la 1 dup-amiaza, numai bine cat sa facem un maraton prin orasul de pe Neris.
Unde am aflat cu surprindere ca lituaniana (?) face parte dintr-un grup de limbi separat, si anume limbile baltice, dupa cum se vede si din traducerea cuvantului "Aeroport" in poza de mai sus. De altfel delicioasa in scris, dar foarte asemanatoare cu rusa la pronuntie.
Am facut din fuga poze cu catedrala, a carei cruce sclipea frumos in soarele de dup-amiaza (eu avand lectia invatata la Londa, si anume, ca sa nu- mai inghetze sunculitele mamucutii si ale tatucutii si sa ma imbrac timp de trei zile cu toate hainele din valiza simultan, mi-am luat tzoale de iarna, ca vorba aia, mergeam in NORD :D asa ca cele 25+ grade din Vilnius au fost o surpriza tare neplacuta).
Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Dupa care am trecut Neris-ul si am vazut un obicei tare dragutz, si anume sa puna cand se casatoresc cate un lacat gravat cu numele parternerilor si data nuntii pe pod:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Acuma nu stim daca rezistenta lacatului e vre-o indicatie despre durata casatoriei :D.
Dupa care colega sportiva ne-a tarat pe DEALUL din Vilnius (care orash e de altfel e foarte plat, dar nah, are asha o cocoasa fix in mijloc), sa ne urcam in turnul lui Gediminas, construit cam pe vremea cand Stefan cel Mare era doar o idee in mintea parintilor lui:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

De unde se vede orasul frumos:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Si dupa asa fuga la deal ne-am ostoit foamea cu o inghetzata, care btw, e fix la fel cum erau celebrele "Vafe" la noi si m-am umplut de nostalgie. Si in final, inainte sa fugim (din nou!!!) spre ultimul tren cu care mai puteam ajunge in Kaunas, am cumparat in cantitati irationale specialitatea locala - chihlimbarul, ca sa aiba si B. o bucurie, drept premiu ca am fost asa scumpa la vedere in ultima vreme. Localnicii stiu sa il proceseze in fel si chip:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

...asa ca astept si io un cadou de Craciun spre masura.

Kaunas are un vibe mai saracut decat Vilnius, dar au si ei un castel medieval reconstruit (doamna ghid si-a cerut mii de scuze pentru halul in care s-a facut reconstructia, aceasta din urma incluzand o scara exterioara de beton :D).

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Si o primarie/fosta catedrala/fosta primarie/fosta manastire or smth:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Si din nou Neris-ul, cu un pod portocaliu care se spune ca a fost la un moment dat cel mai lung din Europa:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM

Dupa care am baut, am mancat si am muncit, ca doar de aia eram acolo. Poate la un moment dar va fi timp de o tura cum se cade prin toate tzarile baltice, pentru ca am auzit ca Riga e fabuloasa, si sunt sigura ca mai au coltzuri pierdute, ne-turistice si interesante.

Sonntag, 17. Juli 2011

Ce nu stiati despre Domnisoara Pogany

Trebuie sa marturisesc ca pana azi nu am fost fan Brancusi. Mie nu-mi place in general arta abstracta - am sa-mi aduc aminte toata viata cum n-am priceput o pictura de la muzeul de arta din Rouen care e un cadru de 4x4 m, vopsit in aceeasi nuanta de verde mai putin un patrat de fo 50x50 cm si care se numeste "Gradina mea".

Cei de la Fondation Beyeler l-au prezentat insa pe Brancusi maiestuos in conjunctie cu Richard Serra, asa de frumos si de lin curgator, ca pana si profanei care ma aflu i s-a facut pielea gaina.

Am vazut tot ce era de vazut, copii dormind, muzele dormind si toate in diferite variante, ilustrand evolutia lui Brancusi de la "natura stilizata" la abstractiune pura. Mi-au placut si cele doua "afro-americane", Negresa alba si Negresa blonda, si pe aceasta cale multumim politically incorrectnessului care domnea pe la 1900. Negresa alba e preferata mea, pentru ca are "suvite" in coc si pe frunte ("venele" marmurii) si in rest sculptorul a reusit sa ii pastreze tenul alb ca zapada.


Am mai vazut si toata colectia de pasari, si maiastra, si o mini coloana a infinitului. Si o gramada de versiuni ale Sarutului, patrat, izolat in lumea lui, cu partenerii "mulandu-se" unul pe altul la nesfarsit.

Am citit apoi in pliant povestea "Printesei X" despre care Brancusi a sustinut sus si tare ca e imaginea abstracta a unei femei uitandu-se in oglinda si am incercat sa ii apar cauza in fata lui B. Ne-am tot invartit in jurul ei, am privit-o din toate unghiurile, dar pana la urma am cedat. B. are dreptate. Arata...fix cum arata primul lucru care va vine in minte cand dati cautare pe google dupa imagini cu printesa X. Bine, idea de baza a devenit ceva mai clara cand am vazut pozele din atelier (pentru ca Brancusi era de parere ca numai el isi poate fotografia operele asa cum merita ele vazute), si intr-adevar, a existat o varianta mai involuata a printesei, cu plete si nas :). Varianta in bronz e insa interesanta pentru ca te poti oglindi luuung si muuult in fruntea ei. Asta pana nu te pufneste rasul, ca un semiadolescent ce te (inca) afli.

Si langa printesa era ea, Domnisoara Pogany, la voir et apres mourir, zau ca nici o poza de pe net nu ii face dreptate. Mai ales, ceea ce nu stiam io despre ea, e ca are plete! lungi, pe spate, impletite intr-o coada stilizata. E frumoasa, frumoasa, perfecta pana in semnatura sculptorului de pe umarul stang.

Acum Serra o fi el mare admirator al lui Brancusi si bun sculptor de felul lui, dar mie, in aceasta expozitie paralela, mi s-o parut colturos si datator de ameteli. OK, asta era si unul din scopurile lui in viata cred.

Asta ne-a fost iesirea culturala de week-end si acu' ma duc sa il citesc in detaliu pe Explorish, sa compar impresii.

Donnerstag, 14. Juli 2011

It all ends here

Am fost aseara la Kino Deluxe (asta e cand stai pe canapea si iti vin oamenii la nas cu pop-corn pe gratis, sampanie si inghetzata; dezavantajul e ca pentru a beneficia de toate tandretzurile astea, stai in fundul salii, depaaarte tare de actiune:D). Acum mai am o chestie pe lista "de ce mi-e mie groaza sa ma reproduc". Pai va aduceti voi aminte cum radeam de mamaia care nu se uita la televizorul color ca "o doare capu"? Ei, asa o sa le zic si io progeniturilor "Mama nu merge la 3D pentru ca vede verde si o scoate din sarite sa se uite intr-o cutie".

Altmiteri, I am sad. It's the end of an era.

Montag, 11. Juli 2011

London baby!

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Dupa cum am promis, sa va povestesc despre cum m-am preumblat eu prin diverse tari europene, incepand cu calatoria de placere de la Londra.
Ultima data m-am vazut cu The Girlfriends in formatie completa la nunta lui O., eveniment tare fortuit de altfel, pentru ca atunci m-a molipsit M. cu bloggingu, si de aia stau io aici in mansarda creative si va povestesc de-ale vietii. Asta a fost hat acum cinci ani si de-atunci ne-am vazut in binoame/trinoame, ba pe la Oscar in Copou, ba pe la Bruxelles unde am pierdut avionul si anul asta am zis ca asa nu se mai poate dom’le, tre’ sa ne organizam sa ne vedem cu toatele.

Ceea ce am si facut intr-un week-end prelungit la Londra, unde am impartit ca in studentia pe care nici una din noi n-a experimentat-o, o camera cu cinci paturi la Aran House Hotel. Acuma prima poanta buna (o sa vedeti cum se prelungeste ea in celelalte calatorii) e ca, noi, cele cinci iede cucuiete, carieriste fiind, care prin laboratoare, care pe stalpi, care prin spitale, ne-am gandit ca Londra ar fi locul ideal sa ne aratam tualetele si papuceii decoltati, ignorand complet stereotipurile “In Anglia ploua tot timpu si e frig”. Care a si fost, dupa cum o sa vedeti mai jos, prin urmare prima mea amintire este despre cat de ghijgau isi poate lua un om din statia de autobuz pana la hotel.
Ma rog, gasit hotel, pupat juma’ de fete (ca ailalta jumate era la baut) si odihna de voie, ca Vineri am luat-o de dimineata spre Buckingham unde se schimba garda.

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Teleobiectivul mi-a fost de mare folos:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM



Si cum in Anglia nu-i ploua decat pe turisti, cum s-a terminat cu baletul baietilor in rosu, cum a inceput o ploaie taraneasca de am ajuns ciuciulete la Westminster Abbey, a doua oprire de pe lista. Cred ca e prima catedrala in care am analizat cu atentie fiecare colt, pictura si sculptura, nu doar pentru ca e tare frumoasa, dar si pentru ca trebuia sa-mi usuc cumva piscinutza din papuci. Asa ca am facut poze ilegale si legale pe unde am apucat:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Si cum iesise soarele:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


si nu mai ramasese nici o bucata de gresie necercetata am luat-o spre London Eye, unde ne gandisem noi ca am mai putea ajunge inainte de spectacolul la care ne luasem bilete. In drum ne-a iesit insa Big Ben-ul care s-a cerut fotografiat din toate unghiurile:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


(nu mai port shosetzele, dar la schimb mi-am luat papucei nervosi :D)

Si pana am mai facut o poza-doua cu Parlamentul:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


s-a intunecat iar a furtuna, asa ca ne-am multumit cu un bufet asiatic all-you-can-eat langa London Eye si am pornit-o spre Soho unde aveam de vazut …

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Asteptand sa inceapa spectacolul ne-am exprimat putin regretele, gandindu-ne ca ar fi fost mai bine sa mergem la un musical classic (ca Billy Eliot and co.), dar dupa ce shi-a scos Johnny camasa…ne-au trecut toate alea, si prin “alea” inteleg atat regretele cat si apele; cele single si-au revizuit standardele de calitate si cele “in cuplu” si-au jurat in barba ca barbatii lor un maretz abonament la sala vor primi cu urmatoarea ocazie.

Sambata am luat iar lista cu “chestii de facut” de la capat si-am constatat ca nu se incapeau chiar toate.
La inceput a fost London Eye pe ploaie:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


De unde am vazut ca se intamplau deja lucruri la Buckingham:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


O parte au plecat apoi la parada de ziua…tot n-am inteles a cui era, daca a Reginei sau a Printului Philip si o parte, (je included), s-au dus sa gaseasca piata unde s-a filmat Harry Potter. In drum spre care am facut cateva poze la St. Paul…

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Dupa care am “fermecat” cu spor si cu un pai:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


(asta e singura poza care arata mai ca “the chosen one”, celelalte sunt o imitatie patetica a lui Sailor Moon).

Si ne-am grabit spre Tower of London, unde am ajuns exact cand incepea un tur ghidat cu un Beefeater adevarat.

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Care ne-a explicat despre 1) cum e nepoliticos sa mestecam guma in timp ce el vorbeste 2) cum, in ce fel si cati oameni au fost decapitati in ToL 3) cum ar trebui ca, toate femeile maritate care vad bijuteriile coroanei si dup-aia isi privesc verigheta, sa isi pocneasca consortii intre oki pentru ca “ladies, you are worth more than this”.
La bijuterii chiar nu m-am bagat sa fac poze, dar cu mana pe inima trebuie sa spun ca sunt impresionante si ca trebuie musai sa-l duc pe B. acolo, sa vada cam ce pietre tre sa comande de acu' inainte ☺.

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Am facut apoi un maraton prin Tower Bridge, care e mai impresionant de-afara decat dinauntru:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


dar ma rog, ne-a permis sa facem niste poze cu “Castravetele”:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


L-am vazut si ridicandu-se pe domnul pod:

Aus roundeurope 6/22/11 7:24 PM


Dupa care am baut/mancat/facut o incercare patetica de shopping pe la magazinele de suverniruri.

Si in jurul ultimului Guinness si a pozelor ce se descarcau din patru aparate, ne-am promis sa mai facem o isprava de asta, asa, ca un fel de traditie anuala. Ca sa citez exact “Da, da’ data viitoare undeva unde-I cald ” “Daaaaa, hai sa mergem la Glasgow.”

Donnerstag, 7. Juli 2011

Psihologia dezvoltarii

Tot semestru' am avut de invatzat despre copii (nu ca as fi si facut asta, ca io mi am supraestimat capacitatile intelectuale si m-am bazat ca intra 14 cursuri intr-o saptamana ca in vremurile bune).

Acu' la recapitulare imi dau seama cat de complicati is dom'le copiii astia, mai ales ca io n-am, si deci nu pot sa "acomodez" cunostintele din curs ci cel mult sa le "asimilez", adica sa trag de ele pana intra in imaginea mea despre lume. Plus ca ii tare ciudat sa citesti tot timpul "les enfants" fac si dreg, de parca ar fi fo specie diferita. Io cred ca acest curs ar fi mult mai eficient sub forma "voi cand erati mici, asa, la fo 4 ani, ati inceput sa aveti un "eu" si o memorie autobiografica; nu-i asa ca de-atunci dateaza primele voastre amintiri? tanaaaa, qed.". Zau de nu mi-ar fi mai clar.

Ca daca e sa vorbim de specii,dupa mine, "copiii" se impart in trei categorii: aia care nu merg, aia care merg si vorbesc, si aia care merg si vorbesc si fac poante intentionale :D
Ei bine, nu dragii mosului (babei), copiii se impart in osutadouajdemii de categorii si fac cate o chestie diferita in fiecare luna. De exemplu, aia care nu merg (dupa AW) trec prin fo 6 stadii (dupa Piaget), si in fiecare stadiu mai descopera o chestie. Mai precis, scobitul in nas nu e scobit in nas ci e o "reactie circulara primara" - vai de capu' lor, bietii bebelusi.
Si pe langa cele osutadouajdemii de categorii de copii, mai sunt un catralion de psihologi care mai de care mai "dezvoltat", care vine cu propria teorie asupra mecanismului care ii face pe copil sa se scobeasca in nas fix intre doua si patru luni, respectiv ii determina sa inceapa intrebarile cu "ce", mai degraba decat cu "unde".

Is foarte faine cursurile, dar si mai fascinant e ce am retinut io din ele cu usurinta:

- ca Piaget is their daddy si my role model, avand in vedere ca inainte sa fie psiholog si-o dat doctoratul in moluscologie si in plus o mai si trait cu pipa in gura pana la 94 de ani :D
- toata partea de dezvoltare afectiva :D (la cognitiv si social toate mi-s varza in cap, dar intrebati-ma despre atasament ca va spun tot)
- toata partea cu "invatarea" - si anume ca nu e bine sa fortezi copilu sa rezolve ecuatii diferentiale la trei ani - nu numa ca n-o sa le rezolve atunci, dar nici macar n-o sa le rezolve cand toti colegii lui de clasa se vor bate pe burta cu integralele si ce mai urmeaza.

Acuma sa ne rugam, din nou, ca in vremurile bune, sa ne dea la examen despre astea trei treburi (desi prima slabe shanse).

De asemenea ne mai rugam ca profii de la statistica sa se trezeasca intr-o dispozitie buna si sa nu ne puna intrebari din cursurile de la inceput, cum or facut semestru trecut si anume alea despre cum se constituie un esantion (raspuns: cu ce ai la indemana :D). Si daca se poate sa ne dea muuulta regresie si muuulta ANOVA si mai putine corelatii ca tare multe mai sunt si multe conditii de aplicatii mai.

And now back to stuffing names in my head.

Sonntag, 3. Juli 2011

Examene

Am. Saptamana viitoare. Ar fi trebuit sa invatz desigur, dar m-am preumblat din nordu pana-n sudu' Europei, ba de placere,ba de business, asa ca acum, dupa cum spune proverbu' trebuie sa trag aer in piept si sa admit ca sunt in deep shit.

Dupa examene promit ca pun poze si va descriu pe larg toate distractiile, asa cum s-au intamplat ele in ultimele trei saptamani.

Mittwoch, 25. Mai 2011

Teoria zilei

De azi, când sunt la Frankfurt siiingura, atât de siiingura încât trebuie sa mă simt vinovata ca am băut un pahar de vin la cina, ca, nu e asa, doamnele nu beau singure. Oricum, ma bucur pentru ca hotelul meu are vedere la Skyline si astazi au programat un apus tare frumos, ca mi am luat cei mai frumosi papuci din lume ( immediat dup aia pe care mi I am luat saptamana trecuta :p, pentru ca acum sunt intr un trip papuci-colorati-si-veseli), si o sa ma bucur si mai mult daca maine o sa ma simt tot asa de perky avand in vedere ca am mancat fructe nemtesti de pe campanile lor infectate cu ciuma, sau ma rog, o varianta bacteriana de Ebola (ehec il cheama pe microbul bantuitor prin sursele lor de hrana inca neidentificate, si de doua zile are parte de tot atata publicitate cat gripa porcina, de cand au murit doua femei de varsta a treia de diaree hemoragica si, évident "sute de oameni au fost infectati blah blah"). Ma rog, sa speram ca au fost spalate :p. Dar, revenind la tema zilei.

Astăzi i am spus o fraza banala cuiva, care conform informațiilor oficiale, mă detesta, pe plan profesional si probabil si personal ( Pentr ca asa are el o personalitate in care astea doua planuri se amesteca). Si am descoperit, empiric, cum ca oamenii au multe butoane mici, pe care poți sa apesi mai mult sau mai putzin eficient si respectiv un buton mare si roșu care, doar ce e atins ușor declanseaza o grămadă de luminite clipitoare. Si nu warning signals, ci luminite bune care îl determina pe omul respectiv sa te imbratiseze si pupe (Asta in condițiile in care înainte îți dădea mana la un unghi de 30 de grade ( you figure it out:p). M-am bucurat mult pentru el si pentru mine - e tare ciudat sa traiesc un moment atat de plin de emotie cu my arch enemy (bine, nu e my arch enemy, ca nu s atat de importanta sa ma urasca cineva in asha si nici io n am timp si energie pentru asta), ciudat intr-un sens bun, in sensul care te face sa mergi spre casa zambind din ureche in ureche.

Si am inceput sa ma gandesc, care sunt butoanele mari si rosii ale oamenilor din jurul meu? Si mai important, care e butonul meu mare si rosu? Evident, nu e foarte sănătos sa îl divulg aici :p cred insa ca butonul meu roșu e foarte sensibil la help acknowledgement ca nu sh cum sa ii spun altfel. "m-ai ajutat foarte mult" generează un zambet semnificativ (p<0.05) mai lat decât "ai făcut o treaba buna". Sa zicem ca îmi place mai mult rolul de mana dreapta si pivotul de platina (ego much?) decât de capitan de oshti. Din punctul asta de vedere îmi place viața mea la work.

Mai important insa, experiența de astăzi mi a confirmat ca, in ciuda a ceea ce ne a zis noua coachul cel misogin la cursu de management, emotiile sunt un instrument puternic si avantajul femeilor e ca sunt mult mai in largul lor in ceea ce priveste "modul de operare" ( nu ca barbatii ar fi ne-emotivi, dar cred ca le e ceva mai dificil sa integreze asha o metoda...).

Am sa mai meditez la acest aspect:)

Edit ca uitasem sa intreb: care to share despre butoanele voastre? Ce compliment/replica/constatare v ar face sa sariti de gatul cuiva (de bucurie?)

Samstag, 21. Mai 2011

Weekend music

Ca tot vorbeam cu M. Acu niste zile daca elvetienii pot canta sau nu. Mie imi plac baietii astia:

http://www.youtube.com/watch?v=E5gnStKjFSw&feature=youtube_gdata_player

...si tot albumul lor care este :)

Mittwoch, 18. Mai 2011

Statistics Hell

...este locul unde sunt eu acum :). Si singurul lucru care ma mai poate salva este site-ul care se cheama fix asa:

www.statisticshell.com :D

Fara cursurile tipului astuia m-as fi lasat de scoala de 12 ori pana acu (adica fix cate teste am avut de rezolvat), pentru ca sa fim sinceri, ce e mai cumplit decat statistica e statistica predata in franceza.

Cand Andy Field tine un curs insa....cred ca si cel mai antitalent la matematica dintre noi tot pricepe cum e cu ANOVA. Pentru curiosi, trebe musai sa ascultati primele ...10 minute din acest tutorial.

http://www.statisticshell.com/podcasts/one_way_anova.m4v

De-acu inainte de fiecare data cand cineva o sa pomeneasca analize factoriale io n-o sa pot decat sa ma rostogolesc de ras, gandindu-ma o camera plina de pisici si pardon, oua, respectiv pestisori plesniciosi.

Montag, 16. Mai 2011

Radacina Titanica

Si ca sa incheiem ciclul "ce chestii interesante am mai facut" sa va spun ca acum o luna a inflorit la Basel the Titanwurz, pe numele ei latin Amorphophalus Titanum si in traducere libera in romaneste Penisul Gigantic si Fara Forma, ca baietii care se ocupa de Wikipedia nu mi-au dat nici o varianta G-rated.
Asta e una din florile alea care miros a hoit, au o inaltime de 1.5 - 2 metri si sunt din punct de vedere evolutiv un dezastru. Au un bulb care poate cantari intre 25 si 150 de kg, infloresc odata la 15 ani si atunci pentru 24 de ore - wtf!

Asta e motivul pentru care Gradina Botanica din Basel a fost deschisa round the clock, ne-am asezat la coada! la 10 seara si la unshpe jumate am avut placerea pentru 3 minute:

Von Titanwurz 5/16/11 9:19 PM


Von Titanwurz 5/16/11 9:19 PM


(poze courtesy of B.)

Cica si in natura sunt foarte rare (15 ani, doh) si greu de gasit, asa ca ne bucuram ca am avut probabil a once in a life time opportunity.

De-ale creativitatii valuri

Lucrurile de mai jos s-au intamplat in ultimele doua luni, si cand o sa ma plang la vara ca am picat la statistica, va rog sa scoateti postul asta din arhiva si sa imi aduceti aminte de ce :).

Asadar, pantalonasi (tiparul scos dupa o pereche de nadragi de la H&M care se rupsesera iremediabil in pardon)

Von Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Papucei (tipar foarte fain cu doar 4 $ de pe http://ithinksew.com/; pacat numai ca nu e buna corespondenta intre marimi, prin urmare imi cam storcoshesc degetelele mamucutii si ale tatucutii, dar sunt asa de dragutzi incat chiar si cei ca mine, alergici la papuci de casa, se incumeta sa ii poarte)

Von Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Si rochita cu/fara cordon (tipar din capul meu)

Von Sewing April 5/11/11 9:14 PM


Von Sewing April 5/11/11 9:14 PM

Mittwoch, 11. Mai 2011

Le Parfum

Cand am terminat teza am vrut sa ma duc in Maroc de capul meu si m-o speriat the Basler cum ca o sa ma taie, rapeasca, fure si tunda zero asha ca am renuntat...aducandu-i aminte periodic cum ma descurajeaza el din elanurile mele aventuroase si imi taie macaroana. Drept pentru care, ca sa nu ma mai auda matzaindu-ma, mi-o facut cadou de ziua mea promisiunea unui week-end la Marrakesh. Si tocmai cand sa ne luam bilete pac, vine revolutia la prietenii nostri bautori de ceai de menta si chiar n-am mai avut argumente sa il conving pe B. sa mergem. Vacanta insa trebuia sa facem si intr-un moment de genialitate mi-am adus aminte de alta dorinta de-a mea din copilarie (unde prin copilarie intelegem acu trei ani, cand mi-o povestit un coleg ce week-end romantic i-o oferit el prietenei lui ) si anume sa merg la Grasse, Mecca esentelor naturale si a parfumurilor.
Von Grasse 5/11/11 9:09 PM

Si am organizat toata tarasenia prin Oficiul de Turism din Grasse - aviz amatorilor, un serviciu foooaarte amabil si eficient, mai putin femeile din Front Office. Ei ne-au rezervat hotelul, vizita unei parfumerii + stagiu de creat propriul parfum + o vizita ghidata a orasului pe tema "Pe urmele lui Jean Baptiste Grenouille" (personajul principal din romanul lui Suskind, roman care n-ar fi fost asa citit daca nu s-ar fi facut filmul, care film de fapt e turnat in Spania, dar sa nu anticipam).

Am zburat la Nisa miercuri dup-amiaza si de-acolo am luat autobuzul spre Grasse, care autobuz a costat UN euro (o sa vedeti la sfarsit cum este asta amuzant). De altfel, pe coasta de Azur, indiferent daca iei autobuzul pentru o statie sau cincizeci, totul costa un euro. Grasse e un oras mic, pravalit pe coasta unui deal si contrar a ceea ce spune Suskind si a imaginatiei unora, NU e inconjurat de campuri de lavanda. Cele mai apropiate plantatii sunt la fo 150 de kilometri in Alpi. Desigur, daca vreti ca oamenii de la oficiul de turism sa rada cu toate madularele, puteti sa ii intrebati ce autobuz trebe luat pana acolo.

Cum in prima zi aveam program de voie, am vizitat Muzeul International al Parfumurilor (sau Parfumeriei), unde ne-am informat pe larg care sunt metodele de obtinere a esentelor naturale, cum faceau oamenii treaba asta in secolul XIX, cum se construieste un parfum si am vazut, evident, un catralion de sticle, sticlute si flaconase goale, de la amfore minuscule grecesti si pana la celebrele bidoane de 2 litri de le folosesc oamenii in reclame.

In Grasse sunt trei parfumerii cu traditie, Fragonard, Molinard si Galimard, toate sfarsindu-se cu "ard" pentru ca fondatorii lor veneau din Lombardia (mai mult sau mai putin vecina). Si cum cea mai apropiata era Fragonard, ea a fost tinta primei noastre vizite. Din fericire, aici am putut face si poze, asa ca pot sa explic cu material didactic doua metode de obtinere a parfumurilor:
Prima e distilarea, cea mai veche; e admirabil ca oamenii s-au prins asa de repede ca pot fierbe flori si frunze si antrena cu aburi uleiurile eterice. Acest amestec dupa condensare se separa intr-o faza apoasa si o faza organica, faza organica fiind cea frumos mirositoare si extrem de pretioasa. Evident, chiar daca ar mai fi facut distilare, oamenii n-ar fi facut-o in mijlocul orasului, din motive de siguranta, dar si-au pastrat alambicul:

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM

Cum cele mai pretioase flori din Grasse, iasomia si tuberozele nu se lasa distilate, oamenii au fost inventivi si au inventat o metoda numita "enfleurage a l'huile", din aceeasi familie cu "enfleurage a froid". E o metoda foarte "labour intensive", care implica etalarea florilor pe un cersaf imbibat cu ulei de masline (care slava Domnului, se gaseste din plin in SE Frantzei) si schimbarea lor (a florilor, nu maslinelor) periodica, pana cand uleiul devine saturat cu substantele volatile. Acestea din urma sunt apoi extrase cu alcool, alcoolul e eliminat prin distilare, si se obtine asa numitul "Absolut de.." (Iasomie sa zicem), care nu are nici in clin nici in maneca cu mirosul initial al florilor, dar care, re-diluat in alcool, recreaza mirosul plantei originale. Enfleurage a froid foloseste drept suport grasimea animala, pe care plantele sunt etalate si schimbate la doua-trei zile. Dupa extractia cu alcool, grasimea se folosea evident la facut sapunuri.

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Aceste doua metode nu se mai folosesc astazi la nivel industrial (metoda extractiei cu hexan la rece e muult mai ieftina, mai eficienta si mai putin periculoasa). The Basler si-a cumparat insa de la un creator independent un parfum numit Cambouis (in traducere libera: ulei de motor sau cam asha ceva), in care cica exista cateva componente obtinute prin enfleurage a froid. Daca o fi adevarat sau nu pe mine nu prea ma intereseaza, pentru ca B. are interdictie de a se da cu aceasta licoare mai mult de o data pe an. The concoction miroase a Bulgari pe fond de gratar/benzina, ceva foarte intunecat, care se vrea foarte masculin, dar pe care nasul meu, ne-crescut in preajma atelerului mecanic il gaseste ofensator. Si care in plus rezista la doua dusuri (real story!).

La sfarsitul vizitei am vazut si "Orga" creatorilor de parfumuri, care contine cica cel putin cele 250 de esente "uzuale", un parfum btw. continand intre 20 si 650 de ingrediente.

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM

Si daca in liceu eu voiam sa studiez chimia cosmetica si sa ma fac pafumeur, doamna ghid de la Fragonard m-a linistit definitiv, spunandu-ne ca o conditie pentru a incepe ucenicia de creator e capacitatea de a recunoaste cel putin 200 de mirosuri diferite. Si in astea nu intra bun, rau, proaspat, rece sau dulce :D. Asa ca, pentru consolare am dat iama in Boutique (ca doar asta ii spilul vizitei gratuite, sa te ameteasca ca pe o albinutza cu tot felul de poze si sticlute, pentru ca la sfarsit sa iti lasi cantitati nerezonabile de vacation money la ei in casa).

A doua zi am respectat programul, si am vizitat dimineata parfumeria Molinard, unde spre (placuta) noastra surpriza ni se rezervase si un atelier de facut parfumuri si nu pachetul "Discovery" pentru turisti, ci ala avansat, unde aveam o ora cu "tarinologul" si dreptul de a ne crea mirosul personalizat din 80 de ingrediente, plus o diploma cum ca suntem Lutens in devenire. Turul prin fabrica a fost mult mai interesant decat la Fragonard. Poate si pentru ca doamna ghid era o portugheza simpatica foc, care ne-a cremuit si ne-a spus povestea parfumului Habanita, la vremea lui (1923 or so) o adevarata inovatie. Domnul Molinard a avut destul curaj cat sa amestece intr-un parfum pentru doamne ingrediente tipic masculine, de genul tabac si vetiver, precum si lavanda, despre care cu o zi inainte, la Fragonard ni se spusese ca e un big "no no" pentru parfumurile feminine. Mie Habanita imi miroase greu, intoxicant, ca o rochie de catifea, si mai departe de mosc, recunosc spasit ca nu identific nimic, poate o urma de tabac, dar numai pentru ca am vazut ceva reclame :) cu o tipa fumand un trabuc.

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Parfumul meu se cheama Zen Garden si contine o gramada de chestii albe (am putut alege doar 10) si anume: ambra, gardenie si bumbac ca baza, frezie, mar si ceai in buchet si bergamotte ca nota de varf. Miroase foarte fresh in primul minut, dupa care ramane o nota de ambra ...medicamentoasa, slava domnului ca si aia pleaca repede :). Si asha, destul de satisfacuta totusi ca e purtabil, mi-am mai facut un stoc de sticlute mici si de la Molinard si am plecat spre Gradinile Muzeului International al Parfumeriei.

Unde am avut dreptul sa mirosim, pipaim si sa jumulim o gramada de plante aromatice sau decorative :)
Precum celebrul trandafir de Grasse (sau de Mai, depinde de cine ii spune povestea)

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM

Garofitze:

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM

Irisi:

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Si unde s-au mai intamplat niste lucruri....

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Sambata ne-am trezit devreme, ca aveam inalnire cu ghidul, care in stilul caracteristic frantuzesc a intarziat, ferm convins ca era 11 si nu 10, dar care a compensat pentru asta mai mult decat necesar. Eu ma asteptam la un batran pedant care avea sa ne plimbe 20 de minute prin centru (care noua ne lua in mod normal 5 minute sa il traversam) si cand colo, G. e tip cam de varsta noastra, simpatic foc, care ne-a adus o gramada de material didactic (inclusiv o copie dupa cadastrul Napoleonian al orasului Grasse) si ne-a plimbat doua ore jumate, de n-a mai ramas nici o fatzada necomentata. Am fost impresionata de cat de bine si-a facut temele si de cum a incercat impreuna cu ai lui colegi, sa reconstituie adevarul "istoric" despre viata si peripetiile lui Grenouille in sudul Frantzei si de cum il spamuiesc in cor pe Suskind odata la doua luni, incercand sa identifice exact sursele lui de inspiratie. N-o sa retranscriu aici toata lectia, destul sa spun ca ne-a dus prin balcoane de unde se vad alte balcoane si gradini

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


pe tot felul de stradute unde turistii nu se aventureaza de obicei (pentru ca trebuie spus, Grasse e un oras tipic frantzuzesc, unde "La Zone" e in centru si casele frumoase sunt acum in paragina pentru ca imigrantii nu au bani sa le renoveze, iar proprietarii nu vor sa renoveze pentru imigranti. E tare pacat, sunt sigura ca acum 10-15 ani avea alt farmec...)

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


si strada unde e o fosta fabrica de esente care s-a inchis acum 15 ani si unde INCA mai miroase a tamaie, a tuberoze si a viu:

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


si ne-a aratat sursa "secreta" de apa a orasului.

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Am fost atat de impresionati, ca la sfarshit ne-am tot codit daca sa ii dam bacsis sau nu, dar pana la urma mi s-a parut sub demnitatea unui licentiat in istorie, asa ca l-am salutat calduros si il recomandam pe aceasta cale tuturor celor care vor sa repete asa o isprava.

Ne-am intalnit apoi cu my mentoree (in traducere libera studenta-simpatica-si-lipicioasa-care-are-parte-de-supraveghere-stiintifica-de-la-supervisoru-ei-si-de-terapie-de-la-mine) si prietenul ei si am facut o plimbare printr-un orasel de artisti, St. Paul de Vance. Unde am admirat tablouri

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


si opere de arta suspecte

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


si alte stradute....

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Duminica am tandalit ca doi mosnegi si in loc sa ne dam pasentze am jucat Bejeweled pana ne-au iesit okii din cap.

In fine, luni am facut ultimele cumparaturi (ziua Mamei, deh) si am lasat si niste banuti la Galimard, ca nu cumva sa se simta discriminati saracii, dupa care am luat iar autobuzul de un euro si am plecat la Nisa.

Unde am tarat valiza pe plaja, am mirosit marea si am facut doua poze

Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


Von Grasse 5/11/11 9:09 PM


si dupa un sandwich nasol si scump am luat iar autobuzul spre aeroport (doua statii din centru) care costa, atentie PATRU euro. (LAUGHTER). Oh well, cine sa ii mai inteleaga pe francezi. Singura dezamagire a fost ca EasyJetu nu mai da locuri, e deci pe principiul tren accelerat si "ma scuzati, ischdonofrei" si n-am putut sta langa B.

Si cam asta a fost povestea noasta la Grasse; in cele patru zile am spus de mai multe ori "cand venim data viitoare o sa facem si o sa dregem", acum nu stiu exact daca, si cand, dar cert e ca i-am pus punct si inimioara pe harta din bucatarie (unde eu si B. facem concursuri si planuri despre care pe unde a fost/vrea sa haladuiasca).