O pauza

 Pai da dom'le, ca jumate din blogrolu meu au e lenesh si nu scrie, au shi au luat o pauza (precum Utopica).

    Asha ca m am gandit si eu ca in perioada imediat urmatoare sa prestez mai mult despre viatza reala, in care nu se intampla lucruri destul de excitante cat sa le pun pe blog. Si anume - nema fun pe aici (pana si colegu spaniol pleaca), nici un meci de comentat, nici un referendum de chibitzat, nici o excursie nu se prevede pentru urmatoarele doua saptamani, asha ca...in afara de cazul nefericit in care mi se intampla ceva najpa, imi iau o mica pauza. Nu mai dati refresh, ca nu mai scrie nic nou:).

    As vrea sa opresc timpul ACUM. Now, in this very moment.

Tara in care oamenii nu spun "te iubesc"

 De acolo vin eu. Sau o fi doar familia mea dereglata. Dar sunt sigura sigura, ca pana azi eu nu am fost in stare sa ii spun "te iubesc" vre unei rude de sange. De altfel, nici pretenilor mei nu stiu daca le am spus o.
Si ma simt mai saraca, mai...rece, mai goala pe dinauntru. Oare asa o sa fie cu toti oamenii importanti din viata mea? O sa astept metastazele sa le invadeze trupurile (sau poate pe al meu inainte)? O sa astept sa dea un camion peste ei in curbe la Bucium ca sa ma duc sa spun "te iubesc" unei cruci din fundul cimitirului?

Bottom line is ca as vrea sa scriu si nici macar asta nu pot....ca te iubesc, mamaie, si imi pare rau ca am fost...ca n am fost mai bine zis....

 

Back

 Da. Mi a luat ceva timp sa ma hotarasc sa scriu postul asta, din motive ce au tinut in special de neuroni in greva, pentru ca in intervalul vineri -luni am dormit fix 8 ore adunate din care 4 in avion/bus. Am mai taiat un "crayz things to try" de pe lista, si anume mersul la aeroport direct din discoteca :).

Sambata am fost si mi am indeplinit datoria de bun cetatean la Madrid; am citit ceva ecouri cu organizare proasta, se pare ca eu am avut noroc, pentru ca mi a luat fix 45 de minute de stat la coada si erau un catralion de oameni. Tot felul de oameni, de toate varstele si de toate categoriile sociale si peste tot am auzit acelasi lucru "din cauza lor am plecat din tzara, eu vreau sa ma intorc, dar nu daca mai e PSD ul la putere". Am pierdut din pacate scandalul cu telefonul furat, asa ca m am bucurat ca Baselu e in continuare presedinte. Niste anger management lessons nu i ar strica totusi :D.

Cum treaba a fost asa eficienta, am avut timp sa ma plimb chioara de somn prin Madrid (vineri noaptea am invatat un drinking game spaniol care se keama quinito :D), si pozele sunt mai jos. Cu party included.