Bine am venit inapoi la munca!

    Eu cred ca anul asta o sa joc mult badminton, deoarece conditiile meteo sunt complet nefavorabile pentru orice sport de iarna. Momentan ploua cu soare. Ma intreb destul de des daca noua ni se datoreaza cu adevarat incalzirea globala sau daca e doar un ciclu prin care trebuie sa treaca Terra. Imi si imaginez extraterestrii care ne studiaza cum o sa ne arate cu degetul atunci cand o sa ne scufundam/inghetzam "Ia uite si la prostii aia, au avut o planeta si n au stiut ce sa faca cu ea. Suckeers".

    Oh, well, pana atunci mai e umpic, astfel incat eu m am hotarat sa incep noul an de munca prin a mi pune ultimul joculet preferat in lista cu favorite (for all zee strangers AW is a computer game freak, care a trecut prin DiscWorld, Sanitarium, Arcanum, Syberia, Darkthrone). Jocul meu preferat se cheama Human Age si e ca un fel de tamagotchi da in epoca de piatra.

Ce ii fain e ca nu necesita decat vreo 5 minute pe zi, de hranit omuletul, trimis la munca/vanatoare, facut doua trei cumparaturi respectiv citit umpic forumul :). Dup aia omuletul evolueaza, se face celt, egiptean samd. Desi n am aflat de la inceput, s ar parea ca jocul asta e elvetian.

    Daca va faceti cont ma puteti trece pe mine la sponsor :D si castigam impreuna niste rotuledecapra, moneda curenta din epoca de piatra. Have a nice evolution!

Ultima zi de vacanta

    Plec in seara asta la Bucuresti. Imi plac mult vagoanele de dormit din trenul ala, imi imaginez ca merg cu Orient Express ul (asta pana cand oi avea 5000 de euro, ca atata costa un bilet la Orient Expressul adevarat).

    De fiecare data cand plec am inima stransa (anul asta, pentru variatie, am avut inima stransa si la venit). De fiecare data cand plec, ma rup umpic mai mult de casa...atunci cand sunt acolo mi se pare ca doar eu ma misc si ca aici, acasa, oamenii au ramas ca niste piese de sah dintr o partida pe care am intrerupt o pentru ca ma grabeam sa ies afara la fotbal. Nemiscate, cuminti, asteptandu ma...

    In primele luni de .ch ma bucuram ca am doua case, doua randuri de prieteni, doua tari de cutreierat. Acum imi dau seama ca totul se dilueaza, ca prietenii devin amici (sau au fost amici de la inceput, cazul alora de acolo) si ca mi e greu sa traiesc acolo daca sunt mereu cu gandul acasa....hence, that is not my home.

    Asa ca bye bye Romania, bye bye UE si back to business.

 

PS:

    I am adus mamei niste bulbi de lalele din Olanda. Mi am pastrat si mie 4. Eu am reushit sa cultiv mushte:D.

Mama in schimb....

 

 

Trezirea

    La multi ani, europenilor :D.

    Am petrecut un revelion foarte dragut si luuuuung, asha pana pe la 7 dimineata ca in vremurile bune. E fain sa vezi ca prietenii tai inca mai tin la asemenea maratoane, si gasca de baieti din liceu face aceleasi glume despre muci.

    Ca shi Mada am varsat o lacrima imaginara la 12 noaptea, cu ocazia proaspetei aderari. E banal si kitchy, stiu, dar inca imi e greu sa cred ca, cel putin cu numele suntem membri ai UE. Mi se parea un vis auriu si intangibil.

    Obviously, eu inca mai am nevoie de pasaport :D.