Prietenii mei aia din real life ma stiu maniaca la capitolul asta. Well, m am hotarat sa ma reapuc, dupa un an de tembelizat cu literatura pseudo-psihologica, forumuri despre copii si bloguri de trei lei (nu ale voastre, astia din blog roll).
Astfel incat am produs in ultimele doua saptamani:
Eva Luna (Isabel Allende). Sa va explic, eu daca as putea avea alta mama, as alege-o pe doamna Allende. Si daca as participa la un concurs de miss si m ar intreba aia cu ce personalitate as vrea sa merg la cina as zice tot cu doamna Allende. Scrie tare frumos femeia asta, si pentru trei ore Otopeniul mi s a transformat in jungla, in selva, in Orient si m-am plimbat impreuna cu Eva de la un stapan ciudat la altul. Si mi a lasat un gust de vis, de copilarie, si de rodii ceva ce nu pot sa va spun.
Ratacirile fetei nesabuite (Mario Vargas Llosa). Tot citesc Llosa de o bucata de vreme si nu ma hotarasc daca imi place sau nu. Ii drept, n am citit prea mult. Dar am bocit cand s a terminat cartea asta (primul adevarat roman de dragoste, scrie pe coperta din spate). Odata pentru ca e induiosator sa citesti o poveste de dragoste din perspectiva unui barbat si a doua oara, pentru ca, asemenea personajului principal, am urat o si iubit o pe Lucy cea cu multe fete, cu aceeasi intensitate si in acelasi timp, si pana la ultima pagina nu eram hotarata daca mi ar placea sa moara sau nu. Eu as fi tradus titlul cinstit din spaniola, Obrazniciile fetei rele. Nu stiu de ce au ales formularea asta asa politicoasa.
io inca ma chinui la "agonie si extaz". dada, incultura la ea acasa. eniuei, voi numa sa zic - daca iti vine vreo idee sa mergi in italia, te rog io, musai, citeste cartea asta inainte. o sa vezi anumite chestii cu alti ochi. daca mergi intai si o citesti dupa, o sa vrei sa o fi citit inainte sa fi mers :).
AntwortenLöschen