N-am avut. Dar nu-sh cum se face, ca toate prietenele mele aveau cate una. O. pe Sis, A. pe I. si cealalta A. pe L. Sis si I erau numa cu doi ani mai mici ca noi. Aparitia lui L. in peisaj insa ne-a perturbat cu totul viata (viata noastra de studente in clasa I). L e ashadar cu 7 ani mai mica decat noi si-mi aduc aminte exact exact prima zi cand am vazut-o, veneam de la scoala, maica-sa o aducea in carucior si A. avea un rucsac in forma de buburuza.
Io si cu A. am facut muuulta scoala impreuna si am fost prietene asa ca in filme, de stateam 5 ore in banca impreuna si dup-aia mai ieseam afara inca vreo 3 asha, si nu ne ajungea ca dup aia ne scriam scrisori, desi stateam la doua strazi distanta. Ce vremuri. Dar sa revin la ce ma doare, si anume la aia mica. Aia mica, va dati seama, era si mai mica pe vremea cand noi aveam 12 ani si ea 5, noi eram indragostite de Sully din Dr. Quinn si aia mica inca mai descoperea gaze si ierburi pe la Varatec. Si nu mai povestesc ce strategii faceam sa o pashaportam pe aia mica pe unde se putea (la ea in camera de exemplu), ca noi sa putem bea Tanita din sticla si ne uita la filme pentru oameni mari. Desi, repet, noi aveam in continuare o cantitate apreciabila de muci la nas la randul nostru. Si dup-aia de cand am intrat la facultile noastre si A. s-a mutat din cartier n-am mai vazut-o pe aia mica nici in poze.
Acu fo' doi ani, cand am intrebat-o politicos pe A. ce mai face soru-sa aveam sa cad de pe scaun . Aia mica facea 18 ani. Si desi ea nu stie inca, da o sa afle, o devenit un etalon pentru mine, pentru cat mi-s de baba. 18 ani??? si noua cine ne mai aduce fluturasii la badminton???
Nu v-as fi spus povestea asta, daca asta mica nu s-ar fi facut doar mare, ci si desteapta. Si face neste poze bestiale. Si cum ar veni, creatura GANDESHTE. Si gandeste dureros de frumos, si nu foarte diferit de noi la varsta ei. Poate ceva mai luminos si cu mai mult self esteem. Si-mi dau seama citind-o, ca desi teoretic acu suntem in acelasi deceniu, suntem amandoua adulte, tot e un super gap intre noi. Ca io m-am blazat si nu mai visez decat in noptile de week-end.
Deci toate bune si frumoase, sintem mai mari decit eram la 16 ani si mai destepte ( o sa te contrazic acusi) da....cu heffalumpu ce-ai avut???
AntwortenLöschenam cheltuit o avere in porcaria aia de masina. ok, o avere pentru banii cu care am venit sau o avere daca transformam euro in lei. mi-am mincat nervii intr-un mare fel. am mers pina acolo incit m-am dus la omu care aranjeaza jucariile in cutiile alea de sticla si i-am zis ca platesc cit vrea el ca sa imi dea pe sestache heffalump-ul.
n-a tinut nimic. nici n-o vrut sa auda de platit si dat pe sestache (ceea ce mi se pare o magarie, pentru ca jucaria aia nu face 10-15 euro cit as fi acceptat eu sa dau, si is atitia heffalumpi in pijama acolo, incit cu siguranta s-ar mai fi gasit si alti prosti ca mine sa arunce baii in speranta ca vor pescui unul). de pescuit nu am pescuit nimic, performanta maxima este sa il ridic in aer, dar cade cind prostia aia de macara se hurduca ingrozitor. niste furaciosi...
asa ca m-am duc la magazinul disney. m-am dus la disney village. m-am dus in carrefour-uri. am umblat de am behait si nu am gasit NICAIERI in alta parte cacatul ala de elefant mov cu coada a la PlayBoy si cu cirpa aia roz pe el. m-am procopsit in schimb cu un dumbo de plus foarte frumos pe care mi l-a facut cadou un frantuz efeminat a la Michael Jackson si cu o cana foarte frumoasa, cu Marie din Aristocats, rezistenta la tot ce vrei (microwave, dish washer, cre ca si bomba atomica), dar care cintareste vreun kil.deci dau regatul meu pentru un heffalump imbracat in costum de bebelus - poate dai sfoara in tara...
bre, io is mai matura poate ca la 16 ani in sensul ca nu ma mai consum pentru ce era sfirsitul lumii atunci, si ca am niste proiecte ceva mai realiste decit atunci. da sa mor io daca nu as prefera sa ma duc iar la liceu sau la facultate decit sa am un job. desi liceul a fost destul de naspa din punctul meu de vedere...
deci I don't give a shit pe ce se intimpla la mine la job, cu exceptia citorva chestii marunte care ma intereseaza. aceste chestii marunte sint de un egoism infiorator si includ o specializare in domeniul "Franta" ca sa pot sa plec la vreun spital veterinar cind s-o face la Iasi, si sa predau un pic altfel studentilor (da asta e ceva de orgoliu mai mult), poate se gaseste pina la urma vreounu care sa inteleaga cu ce se maninca materia asta de studiu. in rest....je m'en fiche intr-un mare fel. mi-as lua un concediu pe durata nelimitata si miine (da, stiu, sa fac plod si o sa stau acasa doi ani, sa-mi ajunga...)
misto roma. era destinatia noastra pentru concediul din 2009, ca ne-am gindit ca nu are rost sa ne gindim la africa din moment ce la anul pe vremea asta poate da domnu si alaptez. dar om vedea
Nici ca voi ca sa ma laud, da' desi apreciez in continuare o filosofeala despre soarta lumii, nu ma mai supar asha intens :). Cred ca am devenit plicticoasa din punctu asta de vedere.
AntwortenLöschenCe voiam io sa mai zic e ca dupa experientele din ultimii doi ani , am ajuns la concluzia ca viata ii prea scurta si prea najpa ca sa mi-o mai amarasc cu mind games si cu proiecte care raman la stadiul de proiect. Stiu ca nu e ushor sa te faci o promisiune "pe bune" si sa o mai shi respecti si ca ii ushor sa vorbesti dar mai greu sa iti scoti deshtele din cur si chiar sa meri sa vezi un film cu un prieten pe care nu l-ai mai vazut de 3 luni (for ex.)
Mai important decat asta, insa, care e doar punctul meu de vedere e ca orice faci sa faci pentru ca ai chef si fara guilt feelings. Mai clar: vrei sa stai cu musafirii la jucat remy (one ex.) si iti face placere? E perfect acceptabil (moama, de cand n am mai jucat remy sau rummy cum s o fi scriind...). Vrei sa stai in cap cu L.? Also acceptable...Din nou, stiu ca la teorie is tare.
Cat despre cum o sa ne comportam la 30 de ani - i disagree. In primul rand, mintea la nivelul de 16 ani, daca e sa o analizam in profunzime e doar asha...30% (deci am imbatranit deja - numa suntem in denial :))). Aia 30% care se mai dau in mashinute bushitoare sau inlocuiesc cina cu o inghetzata. Sau se uita la Ally McBeal, sau Friends. Ceea ce io nu cred ca ii chiar detrimental. Faptul ca de ex. ne platim facturile si ne intere ce se intampla la work denota umpic mai multa responsabilitate decat la 16 ani ;). Si emotional ash zice ca io una ma simt umpic mai evolved decat la 16 ani, cand totul era colorat in alb sau negru (mai mult negru hi hi).
Io iti recomand sincer sa te extaziezi la jucarii de plus si cand oi avea 40 de ani, nu 30, pentru ca altfel...c'est dommage ;).
PS: how's the heffalump?
apai ce sa fac daca ma cunosti asa de bine...
AntwortenLöschennu-s sporty de genul meu, e drept, si oricum programul pe care il am si prietenii (pe care nu-i prea mai am) nu sint de natura sa imi stimuleze "latura asta a personalitatii" (sau mi-o stimuleaza prea tare...). de risul lumii e cind ma duc cu barbatu si ne facem abonament periculos la sala bengoasa, tragem de fiare doua zile si in a treia zi zicem "las ca mergem miine ca azi sintem obositi"...
ciobanescu de berna mai are de asteptat; deocamdata abia astept sa fug dupa "oaie"..
cit despre imbatrinit...acuma nu ma simt batrina cum m-am simtit la 20 de ani, in schimb imi este foarte frica de acus-30, ca mintea s-a oprit pe la 16. sau cel putin asa mi se pare mie. si dupa 30, chiar ar fi cazul sa ne comportam cu totii ca niste oameni mari (yeah, right)...
sper ca ai avut un week-end fain; astept cu nerabdare "impresii"....si poate ai vreme sa termini de raspuns aici, ca ziceai ca "revii"...
cel mai dor imi este de palavrageala noastra pseudo-filosofica. nu am mai gasit pe nimeni care sa fie la fel de dispus ca si mine sa se supere pentru doua saptamini de la niste discutii de principiu despre situatii care nu ni se intimpla nici noua nici cunoscutilor nostri; macar din punctul asta de vedere cred ca sintem doua "unice"...
Breh, raspund pe jumate ca is pe fuga. Asta cu babele am zis-o si io :) da incet incet ma recuperez din shok.
AntwortenLöschenNuma doua vorbe despre ce zici tu ca o sa se intample cand te intorci acasa: pai ce atatea filme breh, vrei sau nu vrei sa faci pilates cu ea (cunoscandu te, zic ca nu:P, nu ca ar fi rau, da tu nu esti tocmai jenu sporty, dak nu iti fuge un ciobanesc de berna in fatza :D)? Si treburile astea ca o sa ne tachinam si o sa ne stuchim and so...am scris undeva despre treaba asta. Noi nu stim sa zicem "te iubesc", breh. ne manifestam afectiunea prin stucheli, si tachinari. Io cred ca regardless de cat o sa ii cauti in dulapuri L. loves you. Da cred ca ar surprinde-o si mai placut daca i-ai spune asta ceva mai clar. Nu stiu cum sa explic mai clar cat de faine is lucrurile atunci cand le spui pe nume si cand te comporti "faithful to yourself", fara jocuri sau artificii (constiente sau nu). Nu sh dak e coerent, da o sa revin.
Bre....tu stii dintotdeauna ca eu ma prind dupa juma de an. Iaca citesc a zecea oara postarea asta (ce sa fac daca scrii asa rar??) si abia acum mi-am dat seama de ceva. L a facut anul asta 20 de ani !!!!!!!!!!!!!!!!!!
AntwortenLöschenLa multi ani-ul meu a fost scurt si in viteza, la telefon. Aici i-am cumparat la misto o "chestie" pe post de cadou (stii ca sint antitalent la facut cadouri)...care insa a fost uitata aici, asa ca o sa ajunga acasa cu mare intirziere, odata cu mine...
L cea mica, aia care urla din patul suprapus ca din gura de sarpe, cu patura in cap, sa venim sa o salvam de paianjeni, stricindu-ne noua vizionarea de filme porcoase...
L pe care o bateam ca imi strica jucariile, taman pe alea de care avusesem cea mai mare grija
L cu care intindeam sfori prin camera ca sa delimitam "jumatatea mea"...
L care a desenat pe pereti si in locul meu...
L are 20 de ani. Imi amintesc vag ca m-am simtit foarte tradata de viata cind am implinit 20 de ani. Asteptasem cu nerabdare sa implinesc 16 ani, apoi 18...da niciodata nu m-am gindit ca o sa fac 20. Eram batrina deja !!! Toate visele si jocurile mele erau pentru un eu de 16-18 ani...la 20 eram deodata exclusa din propria mea viata imaginara !
Nu stiu cum se simte L acum, sau cum s-a simtit de ziua ei. Nu am fost acolo sa o vad...imi pare foarte rau, desi pina la urma stiu pe propria-mi piele ca toate aniversarile sint la fel. Si totusi, as fi vrut sa fiu linga ea la...20 de ani. Cu siguranta ne-am fi certat ca intotdeauna, ne-am fi stuchit de dragul de a face ceva...si de a scapa de trancaneala fara cap si fara coada a celorlalti...si jocul ar fi continuat pina ce ne-am fi suparat de-a binelea una pe cealalta. Acum vorbim in schimb pe "mesanger" si ne facem planuri pentru cind voi fi acasa. Io pun la bataie camera mea goala si dvd-playerul, ea vine cu dvd-ul de nush care pilates care ne va face mai frumoase, mai slabe, mai impacate cu viata si capabile de sex in pozitii fantastice (macar fanteziste)...
Dar stiu ca voi ajunge acasa si voi redeveni foarte ocupata, nu voi avea timp de "musafiri" si de "tavaleala pe jos" cu "prostii de-astea". Asa se intimpla mereu...Si vom reveni si la impunsaturile de rigoare, eu ii voi cauta prin dulapuri cind ma duc la ea in vizita, desi stiu ca o scoate din minti, ea se va feri de ciinele meu care nu-i face nimic, ca sa ma scoata pe mine din minti...si ne vom intilni rar, ca fiecare are "treaba", fireste ca "multa" si "importanta"
L a facut 20 de ani. Iti dai seama ce babe sintem..??