Cum era week-endu lung, cazarea moka si compania excelenta, mi-am zis ca pot sa imi mut dosul o tzara mai incolo (fara a din a), pan' la Paris care mai aproape de Neuch decat Iasu de Bucuresti. Asa ca dupa o fabuloasa calatorie de 4 ore cu TGV-ul plin de chinezi si oameni care mananca zwieback (nu pot sa incep sa va spun cat de mult DETEST acest pesmet indigen si zgomotul facut de falcile alora de il rod cu nesimitire si gura deschisa) am ajuns la Gare de Lyon. De-acolo m-a recuperat A. si am mers spre locuinta ei de vara, undeva la capatu metroului 8 sa imi las frumosu' laptop ce mi-l carasem sa ma uit la Friends in tren (numai ca sa descopar ca mi-am uitat castile acasa si chinejii n-ar fi apreciat friends+zwieback sounds). Am plecat rapid spre cea mai apropiata atractie turistica - Foire de Trone, un fel de Fete de vendanges/Herbschtmesse/balci unde ne-am lasat cam jumate din alocatie la mashinutzele de pescuit chestii (stiti, aparatele alea super addictive si super manarite unde daca ai noroc poti primi un heffalump, un elloquitty, sau mai nou ipoade si telefoane mobile. Cand am vazut ca se ingroasa treaba, si desi banii tot dispareau noi nu reushisem sa producem decat o pantera roz fara coada, un urs calcat de camion in timp ce dormea precum si o gargaritza mutanta gravida sub forma de urs (nu vreti sa stiti ce inseamna asta) ne-am hotarat sa mergem la baut si sa ne facem planul pentru a doua zi.
Vremea a fost extraordinara, asa ca A. a trebuit sa imi suporte prostul obicei de a merge maniac pe toate strazile si a ma extazia la fiecare rond de flori. Am inceput cu Sacre Coeur, pentru ca asta e simbolul meu personal pentru Paris (nu ca nu as mai fi vazut-o, dar in continuare mi se pare tare frumoasa si..simpla, si curata si am prins si un cor de maicute, asa ca atmosfera era foarte zenly, in ciuda catralionului de turishti). Dupa aia ne-am ratacit pe stradutele din Montmartre si am mancat hotdog ieftin si bun (in timp ce din tzara veneau vesti ca hotdogu ii 2 lei - more people off my xmas list), uitandu-ne la vitrinele supermarketurilor erotice (suna porcos tare fraza asta? :) ). Moulin Rouge inca mai exista, precum si Folies de Pigale, dar pentru mine cel putin totul e prea stralucitor si comercial, fata de ce imi imaginasem cand ne povestea profa noastra din gimnaziu despre cartierul rosu. Plus ca fetitele bune am inteles ca sunt parashutate de-acu fo 5 ani in Bois de Boulogne, deci nu prea stiu cine se mai duce cu scopuri "erotice" in Montmartre. Am luat apoi metroul (cine mai are nevoie de rollercoaster cand exista metroul si sus mentionatul catralion de turisti) spre Trocadero, sa vedem palatul si Turnul. Care e tot acolo si nu mi-am dat seama de ce mi-a placut infinit mai mult decat celelalte dati decat azi, cand m-am uitat la poze. N-avea schele pe el dom'le. Era in toata splendoarea lui maro-cicaniu si 320 de m inaltime. Si cu turisti pe el. Trecut pe sub turn, fumat pe Champs de Mars (io chiar sper ca parintii mei n-or sa mi gaseasca blogul niciodata) si prestat despre Pere Lachaise. Am orbecait evident dupa mormantul lui Morisson si am incercat sa le producem un infarct unui cuplu de olandeji, care aveau harta (ca noi nu) pe care a trebuit s-o studiem unde era soarele mai puternic. Nu s-o meritat. Sorry Jim. Am hoinarit apoi prin cartierul latin si am zacut ca o musca la soare in Jardin de Luxembourg, dorindu-mi sa fi avut niste tenisi puturosi sau niste papuci de casa sau si mai bine, o pereche de picioare de schimb. Am descoperit un loc pe Pont Neuf de unde sunt sigura ca apusul de soare se vede bestial si mi-am notat asta pe lista "lucruri de facut cand o sa mai vin aici", imediat dupa shopping si kissing in Montmartre.
Duminica a fost vremea si mai frumoasa, asa ca am hotarat sa o petrecem la muzee :). Fiind prima duminica din luna, muzeele nationale pot fi vizitate gratuit. La inceput ne-am bucurat mult, dar apoi ne-am dat seama ca jumate din China si Japonie o sa fie acolo la pomana, ca si noi si uite asa am facut una bucata coada la Musee d'Orsay, de mi-am tras bronz de tractorist. Din fericire printre acestea nu se numara Opera Garnier, unde am platit biletul si n-am stat la coada, si unde imi pare tare rau ca n-am avut timp sa stau mai mult, sa caut fantoma cu pricina. Care, dupa cum arata pe-acolo, sunt sigura ca mai bantuie si azi, ca ii tare frumos. A urmat un tur de forta prin Musee d'Orsay unde i am vazut unul din tablourile mele preferate (L'absinthe al lui Degas, si femeia e mult mai dragutza decat pare in pozele de le-am vazut pana acum) si Parisul de sus. Io n-am cine stie ce cultura artistica, asa ca nu pot sa va comentez detalii tehnice, dar pot sa trec unii impresionisti pe lista mea de "me likey". Acestea fiind facute am plecat in cautarea unui Mc, sa ne ostoim cea foame cu mai putin de 15 euro, dar am gasit numa un fast food asiatic, care did the deal just as good. Plimbarea de seara a fost prin fata Luvrului si n-am avut rabdare sa caut piramida ascunsa, pentru ca in zare, departe stralucea Arche de la Defense, pe care n-am apucat niciodata s-o vad de-aproape. Si Luvru inchis ii boring. Mare, da boring. La arche am iesit ca popandaul din statia de metrou si am facut fo 30 de poze, dupa care m-am reintors la "domiciliul conjugal" in fix halalalt capat de Paris, unde A. ma astepta sa mergem sa papam. Si duminica seara in suburbii singura optiune valabila era Foire de Trone, unde am mai jucat oleaca joculete-de-furat-banii-la-oameni ca se ne calmam frustrarile din copilarie, si am reusit, cand am reusit sa pescuiesc gratios o pereche de catushe (!!!) pe care mi-i rushine sa i le arat lu Basler chiar si in gluma.
Bottom line, e frustrant sa stai doar 2 zile in Paris (hai doua jumate) pentru ca iti vine sa fugi dintr-o parte in alta ca hamsteru si pana la urma iti dai seama ca ai vazut numa ce stiai si dinainte, si n-ai avut timp sa descoperi nik nou. Let alone culoarea locala. Si sub bottom line, is prea multi turisti dom'le. Pe parizieni i-am identificat dupa cum traversau strada, 5 secunde inainte sa se faca cu adevarat verde. Si nu erau prea multi.
Iete si pozele
Ai fost la Le Tire Bouchon? Cel mai fain loc din Montmartre, daca ma-ntreaba cineva (inca astept intrebarea). Un baruletz/cafeneautza darapanata chiar la intrarea in montmartreul "principal", cu pereti roshii, cateva mese, muuulte biletele lasate pe pereti de diversi, si niste clatite normale spre bune, dar care capata cu totul si cu totul alta savoare superioara cand se apuca pianistul batran, boem si un pic abtziguit sa cante la 2 pasi de tine. recomand avec caldure pentru lista de data viitoare.
AntwortenLöschenA este de parere ca tii minte prea multe chestii faine legate de L si de vremea cind A si A erau mici si se credeau mari (acu sintem mari si vrem sa ne credem mici...). Poate pui la un moment dat de un "remember" al celor mai funny chestii de pe vremea aia, la asta mi-ar pacea sa colaborez......
AntwortenLöschenMa bucur ca macar cuiva i-a placut Parisul. Ca sa nu fiu a total bitch, recunosc ca e....impresionant. Dar Parisul clasei a Va nu am fost in stare sa il gasesc....si nici nu mai am chef sa il caut