Cu o mana

    Asha scriu io acuma, dupa ce m-o mancat in dos din nou sa merg la snowboard. Care snowboard a fost foarte bun, pana m-am hotarat sa mai progresez oleaca si sa invat sa cobor cu fatza spre partie (adik cu spatele, intelegeti voi).
Ei bine, traiasca protectiile pentru incheieturi, saptamana asta imi iau si pentru genunchi :). 
    Cum inca nu m am hotarat care ii piciorul meu de "fatza" pentru ca io in continuare cred ca doamne doamne ne-o dat doua picioare ca sa le folosim si nu sa taram unul dupa noi asha de echilibru, ieri am incercat sa ma dau cu stangul in fatza. Toate bune si frumoase, pana la curbe, care oricum is problematice. In special atunci cand inspiri adanc, si zici acuma o sa ma las pe stangu si o sa ma intorc, si te lasi pe stangu si atunci, mama lui de instinct de supravietuire pune si dreptu in pamant, ca nu-i asha, doua picioare is mai bune decat unul si da-i cu capul in zapada.

    Oricum, faza notabila o fost cand am reushit sa leg TREI curbe, si tocmai bagam un faky spectaculos, cand un tatic care isi tara fiul pe saniuta la deal s-o gandit sa imi strige ca "Es goht immer besser, nei?", moment in care m-am imprastiat spectaculos, de mi-au revenit toate aminitirile de la ski.

    Dar nu, umarul nu mi l-am varzuit atunci, ci mai tarziu, pe ultima coborare (plata!!!!!), cand m-am proptit sanatos in maini, ca sa nu mai imi iau zapada in nas, si am simtit treaba asta pana in creieru mic. Nu cred ca ii rupt, nici dizlocat, numa doare ca dracu si nu mi pot ridica bratzu fara "aua".

    Dar altfel a fost bine, si astept cu nerabdare saptamana viitoare, sa vedem cat damage mai facem (asta daca nu ma accidentez la badminton inainte . Sau nu mai dau cu genunchiu in vre-un dulap din laborator. Care da, mi s a intamplat. Si m-am tavalit pe jos. Si am schiopatat doua zile. Si da, toata lumea a ras de mine. Good friends I have). Si cred ca o sa revin cu dreptu in fatza.