Tot semestru' am avut de invatzat despre copii (nu ca as fi si facut asta, ca io mi am supraestimat capacitatile intelectuale si m-am bazat ca intra 14 cursuri intr-o saptamana ca in vremurile bune).
Acu' la recapitulare imi dau seama cat de complicati is dom'le copiii astia, mai ales ca io n-am, si deci nu pot sa "acomodez" cunostintele din curs ci cel mult sa le "asimilez", adica sa trag de ele pana intra in imaginea mea despre lume. Plus ca ii tare ciudat sa citesti tot timpul "les enfants" fac si dreg, de parca ar fi fo specie diferita. Io cred ca acest curs ar fi mult mai eficient sub forma "voi cand erati mici, asa, la fo 4 ani, ati inceput sa aveti un "eu" si o memorie autobiografica; nu-i asa ca de-atunci dateaza primele voastre amintiri? tanaaaa, qed.". Zau de nu mi-ar fi mai clar.
Ca daca e sa vorbim de specii,dupa mine, "copiii" se impart in trei categorii: aia care nu merg, aia care merg si vorbesc, si aia care merg si vorbesc si fac poante intentionale :D
Ei bine, nu dragii mosului (babei), copiii se impart in osutadouajdemii de categorii si fac cate o chestie diferita in fiecare luna. De exemplu, aia care nu merg (dupa AW) trec prin fo 6 stadii (dupa Piaget), si in fiecare stadiu mai descopera o chestie. Mai precis, scobitul in nas nu e scobit in nas ci e o "reactie circulara primara" - vai de capu' lor, bietii bebelusi.
Si pe langa cele osutadouajdemii de categorii de copii, mai sunt un catralion de psihologi care mai de care mai "dezvoltat", care vine cu propria teorie asupra mecanismului care ii face pe copil sa se scobeasca in nas fix intre doua si patru luni, respectiv ii determina sa inceapa intrebarile cu "ce", mai degraba decat cu "unde".
Is foarte faine cursurile, dar si mai fascinant e ce am retinut io din ele cu usurinta:
- ca Piaget is their daddy si my role model, avand in vedere ca inainte sa fie psiholog si-o dat doctoratul in moluscologie si in plus o mai si trait cu pipa in gura pana la 94 de ani :D
- toata partea de dezvoltare afectiva :D (la cognitiv si social toate mi-s varza in cap, dar intrebati-ma despre atasament ca va spun tot)
- toata partea cu "invatarea" - si anume ca nu e bine sa fortezi copilu sa rezolve ecuatii diferentiale la trei ani - nu numa ca n-o sa le rezolve atunci, dar nici macar n-o sa le rezolve cand toti colegii lui de clasa se vor bate pe burta cu integralele si ce mai urmeaza.
Acuma sa ne rugam, din nou, ca in vremurile bune, sa ne dea la examen despre astea trei treburi (desi prima slabe shanse).
De asemenea ne mai rugam ca profii de la statistica sa se trezeasca intr-o dispozitie buna si sa nu ne puna intrebari din cursurile de la inceput, cum or facut semestru trecut si anume alea despre cum se constituie un esantion (raspuns: cu ce ai la indemana :D). Si daca se poate sa ne dea muuulta regresie si muuulta ANOVA si mai putine corelatii ca tare multe mai sunt si multe conditii de aplicatii mai.
And now back to stuffing names in my head.
Hello world!
vor 2 Jahren
Keine Kommentare:
Kommentar veröffentlichen