PDG

V-am mai povestit eu despre prietenul maniac cu ski-ul R. R. mi-e mie tare drag pentru ca mi-a fost alaturi in felul lui nemtesc asa cum n-a mai fost nimeni altcineva intr-un moment cand deja incepusem sa dau cu pickhammeru' in rock bottom.

Maine R. pleaca la Zermatt unde o sa primeasca un numar pe geaca si o sa mance o supa, dupa care la 22:00, impreuna cu alti doi maniaci vor incepe sa skieze intr-una din cele mai tari curse (dupa parerea mea de amator) - La Patrouille des Glaciers.

PDG-ul asta a fost infiintat in 1943 (la ideea unor capitani de la vanatorii lor de munte) ca un fel de concurs intern al armatei. Din pacate nu s-a organizat decat fo cativa ani, pana cand o echipa a disparut intr-o crevasa si domnii capitani si-au luat-o peste deshte de la superiorii lor si de la presa. Urmatoarea PDG a avut loc patruzeci de ani mai tarziu si de-atunci a tot castigat in prestigiu de acuma sunt cam 1400 de echipe (a cate trei oameni) care participa.

110 km lungime (da, km, n-am gresit, adica asha, cam cat de la mine pana aproape la Basel sau cam cat de la Iasi la...Bacau?) si fo 7000 de m diferenta de nivel (sus/jos), de la Zermatt prin Arola la Verbier. In timpurile astea moderne puturosii ca mine se pot inscrie pe site-ul PDG sa primeasca informatii prin semeseu pe unde a ajuns echipa favorita. Ba dintr-un exces de zel i-am inscris si pe parintii lui R.

Asa ca, desi nu il cunoasteti pe R. va rog si pe voi sa incrucisati niste degete prin somn maine seara:). Am emotii.