Daca eu pot...

 ..atunci poate oricine. L-am plantat acu fo 3 luni. Si iaca ce mare si frumos s-a facut.

 Ieri.....

Azi...

 

 

 

 

S a terminat

..si ce tare o durut. Pacat ca n-or reushit sa-shi mentina ritmul din partida trecuta. Mare pacat.

Ma duc sa mi pun tricou-n cui.

Io ma bucur

-ca n am jucat ca niste cizme; ba chiar comentatoru german era kikat in kur de admiratie pentru lobont

-ca baietii germanoelvetieni din bar au urlat cot la cot cu mine pentru Romania

-ca am dat un gol italienilor

 

si bineinteles,

- ca francezii si-au luat-o intr un mare fel si pe meritate pentru ca au jucat ca in curtea scolii prima repriza; si pentru ca I am biased. Cineva va primi un mail cu ranjete diabolice in seara asta. Prietenii stiu cine.

 

si evident,

HAI ROMANIA!

 

io sper sa batem Olanda. In cazul de doamnefereshtescuipinsanptiuptiuceasulraupisicaneagra in care ne bat, sper sa fie decent, ceea ce dupa capu meu nu ii mai mult de 2-0.

I waaaaaaaant...

"Doamna, doamna, e vreau sa cumpar Elvetia" (D., 4 ani, Liban)

 

"Doamna, doamna, data viitoare sa veniti in fusta!

-Nu pot S., ca vin cu bicicleta si e incomod :)

-Pai, cumparati-va o mashina. Va zic io de unde, si a luat tata, stiu io!" (S., 5 ani, Maroc) 

Papillorama

 (asta ii aventura de acu trei saptamani, dar vreau musai sa o notez, ca mult am mai luptat ca sa ajungem in sfarsit acolo :) )

    E mai mult de vazut decat de povestit. Va spun doar ca e o gradina zoologica de fluturi J undeva in the middle of nowhere

Switzerland

, in care atmosfera tropicala e recreate perfect. Highlits urile au fost colibriul din putinele poze de mai jos (ca doar avem doua aparate profi, unul sa il lasam acasa si unul sa il caram cu noi fara baterii) care si-a aparat vitejeste creanga de toti fluturii care indrazneau sa se apropie si care s-o pitit in 2 secunde cand o aparut o vrabie sa il intrebe de sanatate precum si faptul ca, on the way back prin the swiss country side, l-am invatzat pe Basler sa fluiere la curcani J. Altmiteri, poze.

 

Ultimul week-end in UE

  Nu putea fi altundeva decat la Bruxelles J. Asa ca dupa ce am citit ziare germane si frantzuzesti in tren si am auzit olandeza in gara, am fost preluata de my gracious welcome comitee si am prestat despre o autentica si preabestiala tochitura romaneasca la Restauration Roumaine (restaurant pe care il recomand cu caldura si ploaie in gura).

 

Sambata am avut ocazia rara de a vizita toate institutiile europeene, care erau deschise publicului cu ocazia Sarbatorii Europei – ca sa vedeti ce bine e sa iei biletele de tren la plesneala J . Mi s a parut ca Parlamentul, cu care am inceput din spirit patriotic si a dat cea mai mare (sau multa) silinta, organizand niste dezbateri deschise pe tema incalzirii globale, ceva concerte in aer liber – in ciuda ploii mocanesti -, precum si activitati pentru copii. Daca prin Parlament ne-am putut plimba ca niste mici voda prin loboda, consiliul european a fost ceva mai concis si eficient, organizand o vizita ghidata. Din pacate noi am avut ghinionul sa picam peste o doamna portugheza relativ nemotivata sa vina sambata la work, care ne-a fugarit pe holuri pana la comitetul de iesire care ne-a plasat punga cu goodies (da, toti dadeau goodies in toate partile, asa ca m-am intors cu doua sacose de crap. E interesant cum functioneaza instinctul de veverita, ajunge sa iei primul pix si dup aia toate cicaturile par interesante). Am stat insa pe scaunul lui Basescu J si am vazut sculptura mobila cu umbrelute – care functioneaza cumva pe principiul vaselor comunicante, sau cel putin asha ne-a pacalit Conchita respectiva. Anul asta presidentia UE o are Slovenia, asa ca ei au fost vedeta principala a standurilor din Consiliu. Dupa o cafea gratuita si mult apreciata am trecut strada in Berlaymont, unde comisiile europene se prezentau in cele mai creative moduri. Asa am aflat de exemplu ce posibilitati de cercetare au tinerii dar si ca am 11 mg de CO in plamani J

 

 

    Am mers apoi sa gasim un loc sa vad meciul, pe care M. l a suportat cu stoicism si cu umor, intrebandu-ma la un moment dat daca cehii care aplaudau in spatele nostru se uita la acelasi meci cu noi. La spartu targului imi dau si io cei 2 centi – mi-o parut rau de elvetieni, ca n-or jucat rau. Dar ma rog, se pot consola ca au cei mai cute baieti din campionat (asta a fost al doilea cent). Dupa atata adrenalina nu mergea decat un Sex and the City, ca n-am reusit sa prostesc pe nici unul din prietenii mei de aici sa mearga cu mine. Pe o scara de la 1 la 10 ii dau 5 – prost, not (very) funny, de ne-revazut.  

Duminica mi-am facut damblaua si am vizitat Atomium, care gazduieste din pacate o expozitie plicticoasa despre expozitia internationala din 58 (duuuh). In ultima sfera n-am urcat, ca erau prea multi oameni, si am preferat sa luam metroul pana la Simonis. Turnul catedralei construita dupa chipul si asemanarea Sacre Coeur ofera o vedere panoramica a Bruxelles-ului (duminica in ceata), si in plus se vede si Atomium (ceea ce nu se poate din Atomium itself J ).

Am fugit apoi spre gara, trecand pe langa Palais Royal si Palais de Justice, sa iau personalu de Basel.

Bruxelles e umpic murdaricios, dar zic io ca un oras in care atmosfera internationala taie sentimentul de rootless si unde poti manca gaufres absolut bestiale si unde se produce ciocolata, it’s a must experience.

 Pozele is nasolute, din motive de lipsa de antrenament, precum si lumina nasuoala, dar le gasiti mai jos.

 

Hai Romania!

 

 

LE: The magic T-shirt did its trick :)). Pe jumate. Da tot ii bine, cel putin n o sa fiu ciuca bataii de joc maine la work :)

Festineuch'

 Poate va mai amintiti ca anu' trecut pe vremea asta descopeream io cu uimire si bucurie si toate alelalte sentimente de ridica paru de pe ceafa pe Gotan Project taman la mine pe malul lacului.
Anul asta o fost Feist, Stephan Eicher si Bregovic (ma rog, pe langa multi altii pe care nu i am vazut sau nu mi-or placut). Nu ca Feist ar fi fost cine stie ce - prefer sa o ascult pe CD, la mine in camera. Stephan Eicher, cantaret bastinas de nu v-ati dat seama pana acu, o fost fain tare, ca o cantat si in franceza si in germana, si o cantat bine, si o venit cu niste doi care or bagat si ei la clape foarte frumos. Prilej cu care io si cu Basler ne-am dat seama ca de cand ne cunoastem noi n-am dansat nici un blues la sentiment si am remediat situatia :)

Bregovic o fost ca "de obicei" (dupa cum am auzit de la altii, ca pentru mine a fost primul concert), si mai cu slowuri, si mai cu de-alea indracite. Si publicul o reactionat bine, si o cantat cu el, (erau si niste unii care stiau versuri :). Omul cu bun simt o bagat si un bis cum se cade, cu Kalashnikoave si inca o melodie (de razboi zicea el, io zic ca era mai de bautura, si cred ca aducea ca "idee" cu a noastra "cine-i nascut in luna...").

 

Altfel, ieri seara cand sa ne intoarcem acasa ca doi ecologisti adevarati - cu autobuzu - am avut parte de "perturbation trafic a cause de l'EuroFoot". Si mi-am zis in barba, apai daca incepem cu perturbation cu o saptamana inainte, la saptamanile urmatoare nici nu vreau sa ma gandesc. Cand colo fusese primirea triumfala a echipei portugheze, care va fi cantonata aiciulea la mine in sat. Nu puteau sa ne trimita noua...hmm...romanii de exemplu, ca is 4000 cik in toata Elvetia, si n-aveau cum sa incurce bunatate de trafic.