Sau Grisons, sau Graubünden. Plecand din Basel nu cred ca puteam ajunge mai departe in Elvetia. Ultimele mele trei zile de vacanta le am petrecut in cel mai intins canton, pe o vreme superba (cred ca meritam in sfarshit sa ma mai scuteasca norul negru care ma urmareshte prin Europa de asta primavara) si cu subiectele perfecte pentru a o testa pe Felicia :D. Felicia fiind noua mea prietena, pe numele ei de familie Canon 400D. Sa traisca deci primul meul SLR (in romana ar fi deci Felix :D). Cred ca blogul asta se va transforma in fotoblog :). Dupa ce am injurat doua zile (e prea verdeeeeeeeeeeee; e prea galben; cerul nu e albastru, e supra expus, nu e clar, nu e destul de verdeeeeeeee, destul de sepia, flashul nu e reglabil, cum adica la un SLR nu poti face preview in lcd???????? - asta ultima din categoria sunt fotograf amator wanna be dar ma tratez) ca vorba aia, aveam manualul, dar cine a avut rabdare sa il citeasca :D, 48 de ore zic si 800 de poze mai tarziu am ajuns la concluzia ca astia de la Canon nu sunt chiar proshti, si se pare ca au facut o treaba destul de buna.
Si voila quoi, am avut trei zile intr o realitate paralela, cu mancare care se face singura, camera care se curatza singura si hartie de buda care se inlocuieste - miraculos - singura, plus major hiking sessions pe trasee mai mult sau mai putin marcate (hmmmm, uite o poteca de capre negre care da intr un culoar de avalansa, hai sa vedem ce e sus). Jetzt isch fertig lustig, cum zic astia. Back in the game si no more funny business pana pe la Craciun.
foarte fain. sa-ti traiasca, s-o folosesti sanatoasa, caci il ai, cum am mai spus, pe Ochiul.
AntwortenLöschen(ioi, da' greu se citeste gri pe gri.)