Freitag, 30. Januar 2009

Bad boys

 inspirat de Pisica Cenushie (careia o sa ii pun link cand o sa imi mearga weblogu').

 

 

Donnerstag, 29. Januar 2009

News

 Prietenii mei stiu ca unii oameni is dependenti de to' felu de droguri dar ca io de felul meu is dependenta in ultimul hal de Friends. Asta dupa ce m-am dezintoxicat de MASH. Anyways, n-as fi putut s-o zic mai bine decat Monica la minutu 8:08 (altmiteri toata  bucata ii funny).

 


 

 

Montag, 26. Januar 2009

Freitag, 23. Januar 2009

Back home

 Desi aproape reusisem sa ma fofilez si sa pierd avionul :P, here I am, congelandu-mi sufletu' ca de obicei. Rapoarte, scris, mutat si alte dragalashenii imi vor ocupa timpul pana in martie.

 

Oh well, pana data viitoare, faithfuly yours,

 

Tarifa

 Cum ne-a placut prea mult sa ne trezim dimineata, am refacut schema si marti, de data asta in ideea sa mergem la Tarifa, cel mai sudic oras din Europa (continentala, zic io). Taxiul ne astepta la 7, ca sa ajungem la autogara la 7:30. Ariciul nu m-a ascultat insa cand am facut cu o seara inainte comanda, asa ca m-a trezit cu hei rup si m-a scos din camera pe o bezna de o taiai cu cutzitu (el fiind responsabil cu ceasu si cu banii) si un frig cainos. Nevazand io cu ochii semi-carpiti nici un taxi il intreb cat ii ceasu si imi zice bucuros 6:30.

Knock knock who's there.

Am uitat.

Ce ai uitat.

O jumate de ora de somn!!!!! Anyways.

Ar fi fost mult mai inteligent sa ramanem in La Linea peste noapte, dar ma rog, am refacut drumul, pauza de pipi in Marbella si tot tacamul si am ajuns la 10 si ceva in Tarifa, paradisul surferilor europeni. Intr-adevar -toate cele 20 de magazine se kemau "Somebody's Surf Shop/Kite School". Cum ziua se anunta plicticoasa, am mers pana in port sa vedem cat costa feribotul pana la Tanger. Costa mult tare (70 euro/persoana), asa ca am renuntat si am urmat instructiunile din Lonely Planet, care spuneau ca Tarifa se descopera cel mai frumos la plimbare.

 


 

Stradutze albe

 


 

Pietze albe

 


In fine, un oras alb

 


Castelul Guzman

 

 

Papuceii au ramas orfani pe plaja  :)

 

 Si iata-ne ajunsi la...

 


 

In stanga ii oceanul Atlantic, furios ca de obicei si in dreapta Mediterana, cu niste culori superbe.

 


 

Am admirat fauna locala (nu chiar asa exotica precum maimutele)

 


Si am pornit-o spre un lunch tarziu. Intyi. Recomand. Super serviciu, super mancare. A trebuit sa ne rostogolim apoi spre orash, unde am descoperit ca oamenii din sud iau foarte in serios siesta. Intre 14:00 si 17:30 e ghost town. Nothing moves. Nada.

Asa ca am organizat rapid niste bilete anticipate spre Algeciras, unde vederea spre Gibraltar e singurul lucru frumos

 


Si ne-am intors la baza din Malaga.

Gibraltar

Probabil ati observat pana acum ca io cand sunt in vacanta am o pasiune perversa de a ma trezi la 6 pentru a lua ceva autobuz/tren/vapor. Nu m-am dezmintit nici de data asta si luni la 7 eram in autobuzul spre Gibraltar cu pashaportu in traista si fara pe bani pe care Ariciul ii uitase acasa. Dupa o calatorie frumoasa, pe malul marii si  pauza de pipi in Marbella (care cik e ceva paradis pentru "people"), am ajuns in La Linea, ultima statie de autobuz din Spania.

 

Am trecut granita pe jos si am luat ceva autobuz pana in ceva care credeam noi ca ii centrul orasului. Ne-am inselat numa cu vreo doua strazi.

Al treilea bancomat de pe Main Street a functionat asa ca am pornit sa ne cumparam bilete la telecabina spre Upper Rock, sa vedem faimoasele maimute care au colonizat insula impreuna cu englezii. Din pricina de ceva furtuna instalatia era oprita, si oficiul de informatii turistice (suna romaneshte?) ne-a recomandat sa ne cuplam cu alti omuletzi si eventual sa inchiriem un taxi. Ajunsi in statia respectiva ne-a agatzat insa Kif, cel care urma sa fie shoferul nostru dezaxat pentru urmatoarele trei ore, care ne-a explicat de altfel de la inceput ca "i'm crazy but i am the best" si ne-a facut o oferta pe care noi, ca niste turisti adevarati ce suntem n-am putut-o refuza :).

Pe drum ne-a mai explicat de trei ori cum ca el ii dus cu pluta, ca ii uraste pe englezi si spanioli la gramada, ca are patru copii cu trei femei diferite, ca fetita lui cea mai mica are trei ani jumate si ca nu ii adevarat ca pe Nelson l-au trimis in Anglia intr-un butoi cu rom, pentru ca romul il bausera soldatii, ci intr-unul cu brandy, care dupa parerea lui e un mare pacat, pentru ca lui ii place brandy-ul foarte mult.

Prima oprire a fost Europe Point, de unde se vede tare frumos Africa

 


 

Si farul

 


Si moscheea Ibrahim-Al-Ibrahim cu the Upper Rock in spate

 


 

Am urcat apoi spre St. Michael's Cave cu Kif povestindu-ne despre smuggleri. In fatza pesterii i-am cunoscut si pe ceilalti locuitori ai insulei, care n-aveau nici o jena sa se harjoneasca prin sau pe gift-shop

 

 

Pestera are doua nivele; noi l-am vizitat doar pe primul din lipsa de timp (turul inferior dureaza cam trei ore). Camera principala e folosita uneori ca sala de concerte si imi imaginez ca trebuie sa  fie o experienta unica sa asculti muzica acolo.

 


Kif ne-a zis insa ca din cauza numarului redus de locuri nu prea ii rentabila afacerea, dar ca el l-ar aduce odata pe Andea Bocelli :P. Ne-a zis de asemenea ca a baut doua brandy-uri cat ne-a asteptat si dupa respiratia lui ne-am dat seama ca nu minte :). Cu toate astea am ajuns bine pe creasta unde ne asteptau prietenii lui cu atata drag ca mai ca ne-au intrat in mashina.

 

 Bine, la asta ajuta si faptul ca ailalti soferi aveau niste bäte, in timp ce shoferul nostru avea o punga de M&M :).

Asa ca le-am admirat pe frumoasele primate (recunosc ca m-am panicat cand un maimutoi cu tupeu m-a tras de par inainte sa mi se urce in carca. Au degete fine si moi:D).

 


Si sunt prietenoase daca le cunosti :)

 


Am coborat apoi spre Marile Galerii care explicau umpic istoria militara a Gibraltarului

 


Si de unde se vedea frumos La Linea

 


Kif ne-a adus apoi in oras si a plecat sa mai bea niste brandy probabil, iar noi am vizitat muzeul Gibraltarului (boring) si am mai facut niste shopping foarte fructuos.

Am traversat apoi aeroportul pe jos :))

 


 

Si ne-am intors in Spania sa luam autobuzul spre Malaga.

 

Malaga

 Zilele 1 si 2

 

Impreuna cu un Basler obosit si aricios am plecat sambata spre Spania. Am descoperit ca din 2007 e aproape o traditie anuala sa calc pe la senores con sombrero. Si e bine asha.
In speranta sa gasesc putin soare care sa tina depresia post-partum la distanta :) am aterizat in Andaluzia, la Malaga. Din pricina de familie mare, remuneratie dupa buget mica, rezervarea la hostel am facut-o in stilul clasic, primul de pe lista ordonata dupa pret.  

Picasso Backpacker's Corner castiga in felul asta oficial titlul de cel mai cacacios hostel la care am stat ever (sunt sigura ca se poate si mai rau). Macar personalul era dragutz, dar:

- am avut de ales intre o camera fara geam (!!!!) si o camera cu geam; camera cu geam era de fapt un pat intr-un dulap cu geam:D. Nu exagerez, deschideai usha si paseai in pat. Trebuie sa fi avut 3x3 m or smth. Plus de asta termopanu care dadea spre ceva curte interioara izola asa de bine ca ne-am trezit scaldati in super-condens. Am schimbat-o dupa prima noapte, pentru ca lu the Basler i s-o infuriat ceva nerv sciatic de la patul super-neconfortabil. A treia camera era ok, mai putin faptul ca EU dadeam cu capul de tavan. The Basler mergea pe burta.

- micul dejun era inclus, dar ti-l serveai singur din borcane si trebuia sa iti speli vasele. Vasele pe care le primeai erau jegoase.

In fine, o noapte e ok, perioade lungi nu recomand, desi, desi, again, oamenii au fost super de treaba si locatia era buna.

Duminica am explorat ashadar Malaga, la o frumoasa temperatura de 17 grade si un soare primavaratic. Am vazut pentru prima data in viata mea portocali cu fructe in ei pe marginea drumului:

 

 

Dupa care am urcat in Alcazaba, o fortareata din secolul XI (sau cam asha ceva), pe care oamenii o tot renoveaza de-atunci din pricina de pereti din calcar. Si acolo era plin de portocali (din care am shi gustat, dar cred ca am ajuns prea devreme :D)

 

 


Multe curti interioare dragutze

 

 


 Si traditionala poza cu shosetzele:

 

 


 Dupa care am facut o plimbare pe plaja...

 

 

Unde am cunoscut cea mai mare meduza pe care am vazut-o ever (in the wild) si cu care n-as vrea sa ma intalnesc inotand :P.

 


Am urcat apoi spre Castillo del Gibralfaro, alta fortareata care servea de garnizoana si far pe vremea maurilor.

 

 Cu vedere la Plaza de Torros et co.

 


 

Spre seara am descoperit cel mai si cel mai TARE bar de tapas EVER (in the whole universe) - si anume Pepa y Pepe, pe care ii recomand calduros pentru portiile IMENSE (sau, ca sa ma exprim mai exact, pentru jumatatile de portii IMENSE), extrem de ieftine si de bune. Am mancat acolo 4 zile din cinci :D.


A doua zi am bananit pe la shopping si am vazut catedrala (nik impresionant).

 

 

Dupa care am pornit-o spre statia de autobuz unde ne-am cumparat neshte frumoase bilete spre alte destinatii exotice.

I'm a Dring!

 


 

I made it. Three years and a nervous break-down later pot sa-mi pun inca doua litere in fatza alorlalte trei. Uaha.  

 

Nu va mai plictisesc cu povesti despre examen. Pot sa zic numa ca n-o fost nevoie nici de extraveral nici de altceva, in ciuda faptului ca unul din profi o uitat ca tre sa vina (din SPANIA!!!!!). Si care tocmai se pregatea sa isi ia o mare rushine de la ghiseul aeroportului unde plecase bucuros cu o zi mai tarziu. Altmiteri intrebari corecte, nu din familia "gotcha" sau "cat ii lungimea legaturii carbon-carbon". Cu exceptia shafului meu de la Lausanne, evident, care am crezut ca vrea sa ma pice, fiindca m-o intrebat niste lucruri despre rezistenta materialelor (materie de anu 2) :p.

 

O saptamana mai tarziu am ce n am avut in viata mea, si anume cosmaruri despre cum pic si nu trec si ma fac de ras si uit datele.

 

Imediat ce se vor termina treburile astea o sa ma apuc de lucruri cu adevarat importante, si anume croitorie respectiv jewlery making :P.

 

 

Dienstag, 13. Januar 2009

Maine

Sonntag, 4. Januar 2009

Pe la blog roll

Am mai facut niste modificari. Si anume am introdus niste mamici sau viitoare mamici (din aceasta ultima specie una singura - ii zic numai s-o tie naravul ca de nu o sterg :P). 

 

V-as mai scrie lucruri frumoase dar azi am petrecut cinci ore sa inteleg ce fac niste molecule de apa prin jurul unor proteine si mai ales cum le putem masura si trebuie sa ma credeti ca nu ii deloc frumos. Bleax. AMR 10 zile.Aua.

 

LE: daca tot sunt la adaugari...Irina care se mira frumos (trebe musai citit postul ei cu angajamente) si Xanadu care scrie fain. De citit cand realitatea ne musca de nas. Ei au vedere spre...mare :)

 

LE(le): adaugari????? Pfuai de capul meu.