Stiu ca am mai avut un post cu titlul asta, dar asha ma apuca pe mine la sfarshit de august, inceput de septembrie, cand e soare si cald ziua si copacii se picteaza in culorile razboiului iar serile sunt racoroase. OK, anul asta am ratat momentul -fiind ocupata cu diverse treburi complet irelevante pentru sufletul meu - si m-am pomenit azi-noapte ca porneste incalzirea (termostatata ea de felul ei). Si mi-am dat seama ca e frig, ca n-am ascultat traditionalul Doors de 1 septembrie, ca deodata e toamna de-a binelea si io nici n-am bagat de seama cand s-au intamplat lucrurile acestea.
Cu atat mai mult e un motiv bun de plecat. Ceea ce o sa fac io maine, presupunand ca nu ma apuca gripa purceleasca sa ma carantineze baietii la aeroport (gripa care e pe vine, ca vorba aia, vine vacanta si pentru sistemul imunitar).
Altmiteri e prima mea vacanta de angajat asha de lunga (nu va spun cat sa nu cumva sa va apuce fo invidie). E prima mea vacanta asha de lunga cu B. si fara alti oameni (va trece testul? se intreaba gospodina care isi spala rufele cu Ariel). Am meditat la chestiunile astea tot week-endul si meditatia mea s-a sfarshit apocaliptic intr-un atac de panica. Apocaliptic pentru ca deja aveam viziuni cu clienti verzi de ciuda, studenti la diploma explodati cu tot cu laborator, publicatii refuzate pe motiv de depasire a dead-line ului pe care sheful nebiciuit sigur n-o sa il respecte, oameni care au depashit dead-line-ul care ma fugaresc cu topoare pentru ca la randul meu nu mi-am putut respecta dead-line-ul si pe langa asta B. dandu-mi papucii asha cu ocazia mijlocului vacantei, ca sa fie treaba buna. In plus mai shi imbatranesc cu acte doveditoare.
Cateva respiratii in punga mai tarziu mi s-a facut mila de exponentul perfect al societatii nebune care sunt si anume eu. Lumea nu se termina inainte de vacanta. Nimeni nu e de neinlocuit. Oamenii sunt mari, responsabili si vaccinati si se descurca si singuri. Chiar si studentii la diploma. Si control-freakshii au nevoie de pauze. Cu B. ma cunosc de like forever* si am trecut prin multe. O sa o facem si pe asta.
Si uite asha, cu mantra asta in gand mi-am indosariat articolele de pe birou, i-am scris instructiuni plodului si mi-am aspirat apartamentul, asha, ritualic. Apoi mi-am impachetat atzele de facut bratzari, trusa de culori, cinci carti care isi asteapta randul la citit de multa vreme, aparatul foto, o fusta scurta si papucii roshii**.
Now I am ready to go.
__________________
*forever= doi ani jumate (prietenii stiu de ce :)))
**papucii roshii - singura misiune a lui I. cand am fost impreuna la cumparaturi a fost sa ma ajute sa-mi aleg o pereche de papuci NEGRI, SERIOSI si SIMPLI sa ma pot duce la work cu ei si sa nu cumva sa ma lase sa ma uit la alte treburi. deci da. I looove them.
